25 iunie..
E inceputul verii
Dar pentru mine,
Primavara nu s’a dus inca…
Iar aceste ploi imi par atat de pline de ele..
Picaturi de ploaie cad din cerul palid
Lovindu’se cu brutalitate de astfalt,
Aerul fiind un simplu ghid.
O melodie canta de zor,
Acelasi parfum,
Aceeasi simfonie,
Gingasa monotonie.
Uitandu’ma pe geam, sufletul mi’e cucerit
Ploaia, s’a oprit.
Dar norul inca mai este dependent
De cerul decadent.
Vantul vajaie soapte de alint
Iar pe jos, ploaia a lasat
Roua de argint
Pe pamantul accidentat.
Lumea, ca un paradoxal labirint.
Miroase a ploaie si a minciuni adevarate.
Iarba si florile sunt presarate
Cu roua de argint…
Peste flori parca s’a lasat
Un val se promoroaca
Dar defapt ele se joaca
Cu roua de argint.
Pamantul, pe cer la lupta’l provoaca.
Paradoxal labirint.
Dar defapt ele se joaca
Cu roua de argint.
1 comentarii:
Ploaia un mister ... pe care il descoperim usor doar privind o :X
Trimiteți un comentariu
Pentru sufletul meu...