Groaza

"Groază în fiecare dintre acele persoane de pe plaja magnifică, la ceasul unui apus care-ţi tăia respiraţia. Groază de a rămâne singur, groază de întunericul care le umplea imaginaţia cu diavoli, groază de a face ceva neprevăzut în codul bunelor maniere, groază de judecata lui Dumnezeu, groază de comentariile oamenilor, groază de justiţia care pedepsea orice greşeală, groază de a risca şi a pierde, groază de a câştiga şi de a trebui să convieţuieşti cu invidia, groază de a iubi şi de a fi resping groază de a cere o mărire de salariu, de-a accepta o invitaţie, de a merge în locuri necunoscute, de a nu reuşi să vorbeşti o limbă străină, de a nu fi capabil să-i impresionezi pe ceilalţi, de a îmbătrâni, de a muri, de a fi remarcat pentru defectele tale, de a nu fi remarcat pentru calităţile tale, de a nu fi remarcat nici pentru defectele, nici pentru calităţile tale.

Groază, groază, groază. Viaţa era un regim al terorii, în umbra ghilotinei. “Sper ca asta să te mai liniştească”, auzise că-i spunea diavolul. “Toţi sunt terorizaţi; nu eşti tu singurul. Unica deosebire este că tu ai trecut prin ce era mai greu, tot ce era mai de temut ţi s-a transformat în realitate. N-ai nimic de pierdut, pe când toţi cei ce se află pe plaja asta trăiesc cu groaza în suflet, unii mai conştienţi, alţii încercând s-o ignore, toţi însă ştiind că ea există şi că-i va lovi în cele din urmă.”

Paulo Coelho- Diavolul si Domnisoara Prym.