Scriu aceste randuri pentru tine, oriunde ai fi tu in acest moment.
Te’ai inaltat la cer si ne veghezi de acolo,
Si lacrimi fierbinti ne curg acum pe fata,
Si e toamna afara, si e frig,
Si tu nu esti aici sa ne incalzesti…
Dar lasa, ca ne incalzim noi singuri, cu lacrimi
La mormantul tau, unde mereu trupul tau zace
Si iti vom aduce flori si vom aprinde lumanari
In loc de tort si sampanie, de ziua ta.
Caci e ziua ta, astazi,
De 26 de primaveri, desi e toamna.
Si cu ochii tai verzui te uiti acum la noi,
Si cu inima curata ai vrea sa ne soptesti ceva.
Dar stii… niciodata nu e prea tarziu.
Caci ne vom intalni toti odata acolo sus!
Sau nu…
Omul asta mi’a deschis ochii.. mi’a aratat cum e viata. Ca e frumoasa si trebuie s’o traiesti. Daca eu iubesc viata… el o adora! Dar s’a dus… s’a dus devreme :( . Si stam si’l plangem… ca D’zeu l’a facut sa renunte la ce iubea cel mai mult: viata. Dar la cat era de sfant, D’zeu l’a vrut acolo langa el… Ascultam acum o balada, in cinstea ta. O melodie de suflet.
5 comentarii:
Condoleante, scumpo! Imi pare sincer rau!
... Gandeste-te ca e un ingeras si are grija de tine, de acolo, de sus!
Sincere condoleante.El te vegheaza acumm..de acolo de sus!
ow :(
Dar cine era Robert daca pot indrazni sa intreb..?
@Stefiii Robert a fost cel mai bun prieten al meu.
Trimiteți un comentariu
Pentru sufletul meu...