vineri, 24 iunie 2011

Delir

Prin ceata din capul meu, vine inspiratia sovaind pe cararile sufletului meu aducand disperare si intensitate sentimentelor ce le port. In aceasta poezie sunt exprimate in antiteza iubirea si ura fata de viata, facand un echilibru intre cele 2 lumi imaginare, reale totodata in care traiesc.

Eu -Sunt indragostita iar de ideal. De ce?
A. -Se misca norii.
Eu -Cui ii pasa? Ce frumos e asfintitu’!....


Iar vocea Alexandrei suna de la distanta:
-ai sa te pierzi!

Eu -…si razele de soare!

A. -si focul? Cum e focul?

Eu -Din carbune ruginit,
De flacara risipit. […

Iar pasii ei mi se par din ce in ce mai la distantza …
…] Si vine un inger,si ma intreaba
‘’Cum e viata’’?
Si o sosea prapadita de timp, prin padure.
O biserica la departare-
Copacii nu ma mai iubesc!
Ce frumos e sa traiesti!


AMURG!!

Ecoul tipatului meu auzindu’se pustiit printre copaci:

Amurg..amurg..


-Hai, haide cu mine!
Pan’ la pod, si inapoi,
Doar atat iti cer!
ETERNITATEA!

Apropiindu’ma din ce in ce, imi dau tenesii jos din picioare.
-Am ajuns la ea!
Facand inca doi pasi, incep s’o simt pe sub picioarele mele, cum valvaie usor…

-am ajuns la apa! Doar la cer nu pot ajunge!

Fericirea faptului ca simteam raul cum curge sub picioare era in corcondanta cu nostalgia si tristetea faptului ca nu pot atinge cerul.

-de ce?
O pasare zburand ma avertizase, parca, ca vin nori.
-cui ii pasa?
Mintea si sufletul meu,
au luat’o razna amandoua,
si uitandu’ma in sus am strigat cu toata fiinta:

-CERULE, CAT TE IUBESC!

Auzindu’se’n lung si’n lat
Ecoul disperarii mele.




ECOUL DISPERARII MELE...

Reacții:

1 comentarii:

Cate o data viata ne face sa ne simtim in al noulea cer dar cand ajungi prea sus,cate o data it face o festa si cazi.Iar daca tea lasat sa ajungi prea sus cand o sa cazi o sa te lovesti rau.Viata are parti bune si parti rele.cate o data simti ca nu ti mai pasa de nimic,ca esti cel mai fericit om de pe pamant,dar sunt dati cand nu mai ai chef fe viata din cauza scolii sau problemelor personale.In clipele de tritete trebuie sa ne amintim ca de fiecaredata dupa ploaie rasare si soarele.De aceia nu trebuie sa decadem.Si nici in momentele de fericire sa zburam prea sus sa nu cadem tare si zdravnic.

Trimiteți un comentariu

Pentru sufletul meu...