sâmbătă, 27 august 2011

Copii

Buna! De mult nu am mai postat de blog decat desene si poezii. Dar mi’am zis sa va mai innebunesc putintel si cu gandurile mele care o iau razna….si mi’am zis sa vorbim despre un subiect extreme de delicat pentru mine. Cand spun delicat, ma refer ca turbez, cand aud de ei, sau ii vad pe strada.

De ce ti’ai dori un copil? Nu stiu, dar asi putea scrie mii de pagini cu motive de ce NU ti’ai dori un copil. Cum dracu.. astia’s de groaza. Nu poti sa stai linistit pe o banca in parc, in liniste, caci trebuie sa auzi un copil plangand. De ce plang copii?? De ce nu sunt pur si simplu, niste papusi cu un buton in spate, care cand apesi pe el, sa se opreasca din facut absolute orice? Doamne, ar fi atat de simplu si usor! Sunt atat de nehotarati, nici ei nu stiu ce vreau. Dar tipa si urla, si zbiara pana primeste. Si da, stiu, imi spuneti acuma ca vai ca si eu am fost asa…. Pff… vai de capul parintilor mei… eu am fost SI MAI REA :)) cel putin asa mi se zice. Dar ce conteaza cum am fost eu? Conteaza, ca indifferent unde te duci, in parcuri, la supermarket, la toaletele unui supermarket, la scoala, prin spitale, in fata blocului, prin cafenele… SUNT ORIUNDE! Nu poti sa faci nimic fara sa auzi un scancet de copil la fiecare 5 minute.

Si par atat de NEvinovati…. Dar sunt extrem de diabolici … nici n’aveti idée! In toti copii este ascuns un drac. Sa stiti asta de la mine, da da.
Deci, de ce sa’ti doresti un copil, cand plange si urla mereu? Te trezesti la 4 dimineata din cauza ca zbiara el de crapa pamantul. Si, al naibii, astia ies numai primavara, vara si toamna. Iarna nu vezi urma de bebelus prin oras :x oof.. cat iubesc eu iarna! :))
Voi ce pareri aveti?

Acuma ma scuzati, dar trebuie sa ma duc sa urlu si sa zbier in fata lui tata ca sa’mi cumpere ce vreau eu! >:) glumesc :d

Reacții:

4 comentarii:

Pai ce dar are femeia si nu are barbatu'? Darul de a face copiii, adica de a da viata, chestie care mie mi se pare "WOW"... sa stii ca ai dat viata cuiva e chiar uimitor, fireste, ce se intampla dupa :)) asta e partea a doua :))

sunt de acord, sa dai viata e minunat :d dar... dupa.. e un dezastru :)) nu mereu, intr'adevar, dar, in general :d

Copiii sunt simpatici pana ajung la varsta de doi ani. :))

sunt de acord cu voi...dar eu nu pot descrie bucuria pe care o am cand vad un copil de mana cu tatal lui..sau cand vad un tata ridicandu-si copilul pt ca a cazut..sau cand vad un tata sarutandu-si copilulpe frunte....aceasta bucurie ma invaluie ca o aura si ma face sa simt ca am pentru ce trai...si anume COPII.

Trimiteți un comentariu

Pentru sufletul meu...